Salut omule,unde mergi asa grabit? Intreaba unul din prietenii lui Brian pe strada
-Ma grabesc sa ma intalnesc cu prietena. spune Brian zambind.
-Nu stai cu noi putin la o tigara?
-Nu frate,poate mai spre seara sau maine defapt,adica nu stiu cand am timp…in orice
caz ne mai auzim daca e ceva la telefon.
-Bun,oricand,salut si succes.
-Mersi,salut. zice Brain dand mana prietenste cu toti prietenii sai ce se aflau acolo.
Brian este un adolescent de optsprezece ani ce isi traieste viata din plin zi de zi.Nu
dupa ceva vreme ajunge in parcul unde trebuia sa se intalneasca cu prietena sa
Courtney de saptesprezece ani.Isi scoate o tigara si incepe sa fumeze linistit.
Nici bine nu terminase tigara cand un grup de patru derbedei veni la el:
-Ai sa ne dai cate o tigara la fiecare? Intreaba unul din acel grup.
-Mai am doar trei si vreau sa imi ajunga pana se termina ziua. spune Brian cu o voce
calma.
-Pai ,iti mai cumperi tu alt pachet doar scoatele. spune alt tip din acel grup incepand
sa rada sec.
Unul dintre derbedei il loveste pe Brian cu un pumn in fata dupa care acesta a cazut
jos luand multe lovituri cu piciorul a fiecarui derbedeu.Nimeni din parc nu s-a riscat sa
se bage sa il salveze pe Brian.L-au batut pana nu a mai putut sa se miste deloc.Doi din acel
grup ii luase telefonul,cativa bani si pachetul de tigari.
-Hai sa plecam pana nu ne prinde careva.zice unul dintre ei putin mai speriat.
Cei ce l-au batut pe Brian au fugit din parc ca un fulger.Doar o femeie din parc a sunat
la salvare.Nu dupa multe vreme veni si salvarea.Ajuns la spital, medicii vad ca Brian a
incetat sa mai respire.Au incercat ore intregi sa-l readuca dar nu au reusit.Parintii si
prietenii acestei victime au intrat intr-o stare de soc cand au aflat.Se pregatesc toti sa-l
inmormanteze peste trei zile.
A doua zi dupa ce s-a intamplat ieri,Brian se afla pe un deal langa o padure deasa de
pomi si prin apropiere peste patru dealuri se afla si un lac.El era imbracat in acel loc ca
si cum era ieri cand a murit.Se vedea un om de patruzeci si sapte de ani ce era in trecere
pe acolo.
-Ce faci fecior aici?intreaba acel om.
-Nu inteleg…ce loc asta?Eram batut de cativa tipi si acuma ma trezesc aici.raspunde Brian
pe un ton mai ridicat.
-Atunci ai murit fecior,cei ce mor ajung aici.
-Si atunci asta ce este?Raiul?
-Nu stiu fecior,sunt mort de nouazeci de ani si nici acum nu stiu ce este.
-Iadul nu poate fi ca este prea frumos acest loc…
-La asta m-am gandit si eu in prima secunda cand am ajuns aici.
-Altii oameni mai sunt?Adica oameni morti ce au murit…
-Nu e nimeni mort aici.Doar corpul din lumea celor vazute de pe Pamant e mort.E doar
sufletul tau,spiritul, ma intelegi pustiule?
-Da.
-Sa inteleg ca ai murit batut?Daca ai murit batut trebuia sa fi fost batut crunt sau?
-Tot ce stiu este ca dupa cateva lovituri mi-am peirdut cunostinta.
-Si care a fost motivul de te-au batut asa grav?
-Au cerut o tigara si le-am explicat ca numai am decat cateva si atunci au inceput.
-Ai vazut fecior de la o tigara la ce se poate ajunge.Nici nu trebuia sa te fi apucat de fumat
te distrugeai cu timpul.
- Nu credeam ca se poate ajunge la asa ceva.
-In lumea pe care am trait-o se poate ajunge la orice.
-Nici nu imi vine sa cred,ieri trebuia sa ma intalnesc cu prietena si acuma nu o sa o mai
vad.
-Prietene acum unde esti numai vei avea nevoie de ea sau de altii sau de ceva,trebuie sa te
impaci cu aceasta idee si in cazul in care e sa va revedeti sunt sigur ca se poate atunci cand
moare si ea.Cum se numeste,era frumoasa?
-Da,Courtney…o sa imi lipseasca saruturile ei.
-Sunt sigur ca si ei ii lipsesti mult si daca a tinut la tine sufera mult.
-Sunt sigur ca a tinut si inca mai tine.Dumneavoastra cum a-ti murit?
-Sincer nici eu nu stiu am stat mult timp pe ganduri,tot ce imi amintesc a fost intr-o seara
cand veneam de la Sfanta Vicernie rupt de somn m-am pus in pat si numai m-am trezit.
Probabil am murit in somn mai mult ca sigur.
-A-ti fost preot?
-Nu ,eram medic dar mergeam frecvent la Biserica sa ma rog,eram credincios si inca mai
sunt si voi fi tot timpul.Apropo eu ma numesc Ethan.
-Brian.
Ethan si Brian se plimbau ore intregi peste zeci de dealuri,vorbind si razand ca doi prieteni
de parca s-ar fi cunoscut de ani buni.
-Hai sa iti arat un lac frumos,mai ales acuma cand apune soarele.spune hotarat Ethan.
Cei doi se indreptara spre acel lac ce sa afla la o distanta de doua ore.In acel timp ei mai
vorbesc despre vietile fiecaruia ,cum si-a trait-o. Nici nu s-au simtit aceste doua ore spre lac.
-E frumos... e placut aici,cred ca nu va exista o zi de acum inainte sa nu fi venit aici.zice Brian
fara sa isi ia ochii de pe ceea ce vede.
-Ti-am spus ca o sa iti placa. spune Ethan zambind vazandu-l pe Brian ca numai era asa trist.
-Esti prea tanar pentru asa ceva…imi pare rau fecior,o sa imi lipsesti dar e mai bine. continua
Ethan impingandu-l pe Brian in lac.
Brian simti iar acele dureri peste tot corpul ca si atunci cand a fost batut.
Este ultima zi in care toti trebuie sa isi i-a ramas bun de la Brain. Dupa ce a terminat preotul
slujba pentru morti se pregatesc s-a puna capacul sicriului.Brian clipi cu ochiul drept pentru o
secunda apoi il inchise.
-Nu! Nu puneti capacul!Nu e mort,l-am vazut clipind!Puneti mana pe el si simtitii pulsul! zbiera
tatal lui Brian.
-E in viata! spune mama acestui baiat dandu-i lacrimile stiind ca fiul sau inca este in viata.
Cateva secunde mai tarziu incepu o agitatie mare.Parintii acestui baiat i-au dat din greu afara
pe toti nepasandu-le de cineva sau ceva, mai putin de fiul lor.Tatal sau suna rapid la urgente
chemand o salvare sa-l i-a pe Brian ducandu-l la spital sa se refaca.
Dupa trei saptamani mai tarziu,Brian era complet constient si capabil sa se tina pe picioare.
In urmatoarea zi, dimineata,Brian se trezise si o vazu pe Courtney ,pe parintii ei si pe ai lui,
astepandu-l se pregateasca pentru externare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu